Monitorul Oficial Local
Formulare online


Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

Plan achizitii 2020

Plan achizitii 2020


DESPRE COMUNĂ --> Istoric

Cronica satelor comunei Drăgănești

1. ŞOIMĂREŞTI

- Numele de botez al localităţii are două variante, la fel de plauzibile:
a) de la vechea îndeletnicire a unor locuitori, aceea de a creşte şi dresa şoimi;
b) de la viteazul căpitan de oşti, Şoimaru, cel care, drept răsplată, a fost împroprietărit de către Ştefan cel Mare cu moşia pe care s-a înfiripat în urmă cu peste 5 secole, satul („Dicţionarul geografic al judeţului Suceava" Bucureşti, 1984, autor S. Ionescu);
- La 1597, Şoimăreştiul era sat în ţinutul Sucevei;
- Anul 1762: conform „Dicţionarului Lahovari”, Şoimăreştiul este prezentat ca sat al comunei Drăgăneşti, cu biserică (din lemn) ortodoxă, cu preot şi două călugăriţe.
Moşia avea o suprafaţă de 234 fălci, perimetru din care, în 1864, la „Reforma-Cuza”, s-au împroprietărit 29 de clăcaşi, cărora li s-au repartizat, în total, 61 fălci;
- Din „Condica liuzilor", autor Theodor Codrescu, aflăm că la 1803, în Şoimăreşti existau 33 de „liuzi răzeşeşti”
- La 1894, după „Dicţionarul" lui S. lonescu, Şoimăreştiul era sat răzeşesc al comunei Drăgăneşti, cu 47 case, 59 capi de familie şi un total de 239 locuitori (126 bărbaţi și femei). Satul nu avea, în acel an, şcoală;
- Anul 1908, satul număra 61 capi de familie;
- În anul 1910 se înfiinţează şcoala primară, care funcționează, până în 1929, în spaţii închiriate. Până atunci, copiii (puţini la număr) învăţau la Drăgăneşti, la 4 km distanţă;
- În anul 1925, satul este înglobat în comuna Săveşti, alături de Ungheni şi Sârbi;
- Anul 1927: se construieşte şcoala (astăzi, închisă) imobil parţial distrus în timpul războiului şi refăcut);
- În perioada 1929-1930, face parte din comuna Brusturi, după care, începând cu 1931, revine la Drăgăneşti;
- Număr locuitori, anul 1951 = 574;
- Anul 1956: ia fiinţă grădiniţa, educatoare - Elena Tărăboanţă;
- În ziua de 22 februarie 1959 se inaugurează Gospodăria Agricolă Colectivă;
- În anul 1962, pe drumurile pietruite ale satului circulau doar două mijloace de transport monitorizate: motocicleta lui Ion Tărăboanţă şi motoreta lui Vasile Preutu;
- 1965, este anul în care s-a aprins primul bec în Şomăreşti;
- În 2004 s-a introdus televiziunea prin cablu;
- Ultimul recensământ, cel din 2011: locuitori, total = 358 (183 bărbaţi şi 175 femei).

2. ORȚĂŞTI

- Este menţionat în documente la 22 ianuarie 1522, dată la care nepoţii lui Petrea Oarţă (de la care îşi trage şi numele) au cumpărat o prisacă şi a treia parte din
jumătate de sat, precizare aflată în hrisovul prin care domnitorul Ştefăniţă Vodă întăreşte tranzacţia;
- În anul 1597 făcea parte din ţinutul Sucevei, iar în 1772 era sat al „Ocolului de Sus”
- Condica liuzilor de la 1803 îl nominalizează ca fiind înglobat în Poiana Prisăcii;
- În anul 1874 devine sat al comunei Drăgăneşti;
- La 1832 făcea parte din Ocolul Moldovei, având înglobat şi satul Boroaia, pentru ca, sase ani mai târziu, să absoarbă localităţile Târzia Neamţului şi, parţial, Groşi;
- În 1845, înglobează „Cotul Giuleşti”, dar pierde Boroaia;
- În intervalul 1849-1861 are iarăşi în componenţă Târzia, după care o pierde, laolaltă cu Giuleşti şi Groşi, devenind sat al comunei Boroaia Râşcăi;
- 1864 este anul în care se ridică prima clădire cu destinaţia şcoală;
- În 1876 revine în subordinea comunei Drăgăneşti;
- Între 1929 şi 1930, face parte din comuna Boroaia, pentru ca, din 1931 şi până în 1968, să-l găsim pe harta comunei Drăgăneşti;
- Luna octombrie, anul 1961: în sat se constituie Gospodăria Agricolă Colectivă, la care au aderat, în primă fază, 63 de familii din cele 113;
- În perioada 1968-2004, are statut de sat component al comunei Brusturi-Drăgăneşti;

- Revine la comuna Drăgăneşti în aprilie 2004;
- Recensăminte ale populaţiei:
1908 = 82 capi de familie
1925 = 471 suflete
1951 = 544 locuitori
2011 = 315 locuitori (174 bărbaţi şi 141 femei);
- Alte denumiri purtate de-a lungul timpului: „Orzeşti” - 1933, „Hortăşti” - 1842; „Onţăştii"- 1845; „Artăştii"- 1850;

3. RÂŞCA

- Între 1597 şi 1830 a făcut, sub numele de „Tonţi”, parte din ţinutul Sucevei;
- În anul 1832 devine sat component al comunei Drăgăneşti;
- Documente din anul 1840 vorbesc despre „moşia Tonți” (sinonim cu nume de moșie);
- În 1832 este absorbit de către satul Şoimăreşti, de care se separă în 1857, devenind „Tonţii căminarului Nicolae Beldiceanu”
- Din comuna Drăgăneşti, face parte, începând cu anul 1965;
- Timp de 2 ani (1929-1931) deţine statutul de sat component al comunei Brusturi;
- Revine la Drăgăneşti în 1931, reşedinţă de comună sub umbrela căreia stă până în 1968, an în care trece la Brusturi-Drăgăneşti, de unde se va întoarce după 36 de ani;
- În decursul vremii, în diverse documente, satul este regăsit şi sub denumirile de „Donţii" (1830); „Tonţăi" (1854) şi „Tunţii" (1855);
- În 1964, la propunerea „Sfatului Popular", i se schimbă denumirea, în „Râşca" rebotezare prevăzută într-un Decret al Consiliului de stat, semnat de preşedintele Gheorghe Gheorghiu-Dej;
- Referitor la numele purtat anterior, profesorul Vasile Preutu, unul din oamenii reprezentativi ai comunei, director de şcoală timp de zece ani, autor al Monografiei satului natal, consilier local, confirmă faptul că numele „Donţii", de la 1830, vine de la un anume Donţu, locuitor în acea zonă, însă, pe parcurs, pronunţia superficială, neglijentă, după ureche, a transformat „Donţii" în „Tonţii", denumire, oficializată de autorităţi, pe care a purtat-o până ce a preluat numele de Raşca, pârâul a cărei albie este astăzi abătută, ocolind perimetrul comunei;
- Recensăminte ale populaţiei:
1908 = 36 capi de familie
1925 = 163 suflete
1951 = 164 locuitori
2011 = 82 (41 bărbaţi, 41 femei)

Material preluat din Monografia comunei Drăgănești de Nicolae Marcu

Vizualizari: 339
Data creare: 17-05-2020 19:23:27

Scurt istoric al satului Drăgănești

Sediul Primăriei comunei Drăgănești, județul NeamțPrimul document ce vorbește de satul Drăgănești datează din anul 1592, 10 ianuarie, din timpul domnitorului Aron Vodă care arată că satul Drăgănești a fost dat de domnitor în stăpânirea Mănăstirii Neamț.

OFERTE VÂNZARE TERENURI - conform Legii nr. 17/2014 - anul 2021

OFERTE VÂNZARE TERENURI - conform Legii nr. 17/2014 - anul 2021

OFERTE VÂNZARE TEREN EXTRAVILAN 2022

OFERTE VÂNZARE TEREN EXTRAVILAN 2022