Monitorul Oficial Local
Formulare online


Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

Plan achizitii 2020

Plan achizitii 2020


DESPRE COMUNĂ --> Istoric

Istoricul comunei Drăgănești, județul Neamț


ISTORICUL COMUNEI
ARHEOLOGIA - ASCUNZĂTOAREA TAINICĂ A ISTORIEI

Cercetările efectuate de către doi dintre cei mai cunoscuţi arheologi nemţeni, profesorii Ştefan Cucoş şi Gheorghe Dumitroaia (ambii plecaţi la cele veşnice), ale căror rezultate sunt consemnate în lucrări de specialitate aflate la Muzeul Judeţean de Istorie, au scos la iveală probe materiale care atestă vechimea şi continuitatea locuirii meleagurilor de pe cursul mijlociu al Moldovei.

Astfel, pe „Dealul Poiana” din Drăgăneşti, la doi kilometri sud-vest de sat, s-au identificat resturi de locuire din fazele Cucuteni A şi A-B;

La ieşirea din satul Drăgăneşti, în partea dreaptă a drumului ce duce la Brusturi, s-a găsit un gros de argint cu efigia regelui Poloniei, Ştefan Bathory, monedă păstrată în colecţia şcolii din Brusturi;

Locuitorul Gheorghe Ungureanu a găsit, pe raza satului Drăgăneşti, un topor de luptă, similar cu topoarele miceniene, piesă aflată în colecţia Muzeului de Istorie din Fălticeni;

Pe partea stângă a drumului Drăgăneşti-Brusturi, în livada locuitorului Nicolae Ionel, s-a găsit un gât de amforă şi fragmente de ceramică din secolele II-III e.n;

În apropierea satului Şoimăreşti au fost identificate urmele unei aşezări din secolul IV e.n, tip Sântana de Mureş;

În zona de nord a satului Orțeşti, la hotarul cu judeţul Suceava, săpăturile arheologilor au scos la iveală ruinele unei curţi feudale din secolele XV-XVI; 

Pe raza satului Râşca a fost semnalată o aşezare eneolitică, cu ceramică pictată - Cultura Cucuteni;

Sub cele 3 movile de la Cornileşti se spune că ar fi îngropaţi ostaşii căzuţi în urma unui război ce a avut loc în acea zonă, cimitirul datând din secolul II - III e.n.


UNITATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ
DRĂGĂNEŞTI
-carte de vizită-

• Comuna, în suprafaţă de 2650 ha, este poziţionată în partea de nord-est a judeţului Neamţ, având ca vecini localităţile Răuceşti şi Drăguşeni - Suceava, la
sud, Brusturi, la vest Boroaia, judeţul Suceava, la nord, delimitarea fiind făcută de apa Moldovei, râu care străbate comuna prin partea de răsărit, pe o lungime de 6800 metri. De menţionat faptul că, la 1898, în reţeaua hidrografică mai intrau şi pâraiele Râşca (7300m), Ulia (2750m), Târzia (800m), Culeşa (7500m), Brustura (9000m), Pârâuţul (2000m, dispărut între timp) şi două iazuri, care nici acestea nu mai figurează pe harta comunei. Altitudine faţă de nivelul marii = 900m (măsurată de pe culmea Pleşului). Distanţa până la cel mai apropiat oraş: 11 km până la Tg. Neamţ şi 21 până la Fălticeni;

• La momentul 2017, comuna era alcătuită din satele Drăgăneşti, Şoimăreşti, Orţăşti şi Râşca (fost Tonţi);

• Din anul 1864 până în 1968 şi apoi, din 2004 până în prezent, satul Drăgăneşti îndeplineşte, sub aceeaşi denumire, atributul de reşedinţă a comunei;

• Numele satului vine, probabil, de la un anume Drăgan, moşierul împropietărit în zonă pentru faptele de arme săvârşite;

• Primul document în care se face vorbire despre Drăgăneşti este cel datat 10 ianuarie 1592, din timpul domnitorului Aron Vodă, care a dat satul în stăpânirea Mănăstirii Neamţ, stăpânire ce a durat până în 1864, an în care, împărţirea administrativă a teritoriului Moldovei repartizează comuna Drăgăneşti în plasa Moldova, Judeţul „Suciava"

• Documentul prin care satul Drăgăneşti trece în stăpânirea Mănăstirii Neamţ are următorul conţinut:
«Io Aron voevod, din mila lui Dumnezeu, domn al ţării Moldovei. Am dat această carte a noastră rugătorilor noştri, călugărilor de la Neamţ, pentru ca ei să fie tari, să-şi ia şi să stăpânească satul Drăgăneşti şi cu pricutul şi Brusturii pentru că i-au miluit domnia mea cu acest sat. Pentru aceasta, nimeni să nu cuteze să-l împiedice sau să-l oprească înaintea acestei cărţi a noastre»
Scris la laşi, în anul1592, ianuaria 10
Domnul a spus
Gligorcea logofăt a învăţat
Ghiorghie a scris

Apoi, la 4 decembrie, acelaşi an, Aron Vodă revine cu o nouă precizare:

«Io Aron voevod, din mila lui Dumnezeu, domn al ţării Moldovei, lată domnia mea m-am milostivit şi am miluit sfânta mănăstire de la Neamţ cu satul anume Drăgăneşti, ce a fost dat şi înainte de aceasta de domnia mea sfintei mănăstiri ca să-l fie ei cu tot venitul. Altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a domniei mele»
Scris la laşi, anul 1592, decembrie 4
Însuşi domnul a spus
Borcea logofăt a învăţat
Avram a scris

In preambulul dosarului intitulat "Evaluarea bunurilor din patrimoniul public şi privat al primăriei - 2015", document aflat în arhiva instituţiei respective, referitor la istoricul satului de reşedinţă a comunei, citim următoarele: (foto)

• Anul 1772 găseşte comuna Drăgăneşti în ţinutul Sucevei, Ocolul de Sus;

• Din „Condica liuzilor", autor Theodor Codrescu, aflăm faptul că, la 1803, satul Drăgăneşti aparţinea de Mănăstirea Neamţului, cu 118 liuzi, plătitori de bir, suma totală, anuală, planificată a se încasa fiind de 2240 lei;

• Anul 1872: Drăgăneştiul este sat de reşedinţă a comunei cu acelaşi nume, situată în plasa Moldovei, judeţul Suceava, judeţ care avea prefectura în oraşul Fălticeni. Comuna era populată de 1570 locuitori, iar vegetaţia forestieră măsura 484 de pogoane;

• Recensământ - septembrie 1878: moşia Drăgăneşti avea o biserică şi o şcoală primară, iar în comună locuiau 283 capi de familie, repartizaţi astfel: 104 în Drăgăneşti, 129 în Poiana Prisăcii şi 50 în Brusturi, sat subordonat, la acea vreme, Drăgăneştiului.

• Din „Dicţionarul geografic" al judeţului Suceava aflăm faptul că, în anul 1894, comuna Drăgăneşti era arondată judeţului Baia, fiind alcătuită din satele Pănureşti, Orţăşti, Giuleşti, Tonţi, Şoimăreşti, Brusturi, Poiana Prisăcii, Cornuleşti şi Drăgăneşti, sat cu 112 case, care adăposteau 462 de locuitori, dintre care doar 37 erau ştiutori de carte;

• Anul 1898: „Dicţionarul Lahovari" publică rezultatele recensământului efectuat pe raza comunei:
a) sate componente (aceleaşi de la 1894);
b) populaţie = 3614 suflete; 1795 bărbaţi şi 1819
femei;
c) biserici = 8
d) şcoli = 3;
e) animale = 562 boi, 518 vaci, 510 viţei, 252 cai, 2300 oi, 382 porci. Stupi = 682. 

f) împroprietăriţi, anul 1866 = 181 fruntaşi, 308 pălmaşi, 124 codaşi;
g) suprafaţă teritoriu: 7225 ha, din care 4448 cultivabile, 2000ha pădure, 320 ha fânaţ; restul - imaş şi prundiş;
h) mori = 3;
i) „budgetul" comunei: 7716,17 lei, venituri
                                 6993,28 lei, cheltuieli;
j) stăpânii moşiei: statul, mari proprietari, răzeşi, improprietăriţi;

• Anul 1900, opt octombrie: Se organizează alegeri parţiale pentru postul de primar al comunei, în urma suspendării din funcţie şi, apoi, demisiei lui Ion V. Maftei, trecut pe post de secretar al Instituţiei. Cu unanimitate de voturi, Consiliul Comunal, alcătuit din 8 persoane (dintre care 3 nu ştiau scrie şi citi) îl desemnează ca prim demnitar pe Ion C-tin Vicovanu;

• În anul 1903 primăria avea sediu propriu, clădire construită din lemn. Peste 22 de ani, în bugetul local pentru anul financiar 1925-1926 se prevedea suma de 45.398,83, bani destinaţi ridicării noului sediu, imobil în care funcţionează şi astăzi;

• Documentele aflate în arhivele statului - Suceava, confirmă faptul că, în anul 1903 Drăgăneştiul era în plasa Moldova, în 1905, 1908 şi 1925, în plasa Bogdăneşti, iar în 1914 era subordonat plăşii Boroaia, împreună cu satele Orţăşti, Tonţi, Şoimăreşti şi Săveşti. Cât priveşte sigla judeţelor, acestea s-au numit când Suceava, când Baia, când Fălticeni. De menţionat faptul că, pe timpul ocupaţiei imperiului austro-ungar, Suceava avea două judeţe cu acest nume: unul în Bucovina şi unul în Moldova, în sudul Bucovinei, acesta din urmă, din care a făcut parte şi comuna Drăgăneşti, numărând, la 1872, doar 125.290 de locuitori, repartizaţi în 61 de localităţi rurale;

• Câteva cuvinte despre localitatea Baia: a fost întâia capitală a Moldovei, locul în care a descălecat Dragoş, vasal al regelului Ungariei, apoi Bogdan Vodă, la 1359. Ca vechime, Baia este anterioară descălecării, aici locuind, timp de două secole, printre alte personalităţi, episcopii catolici ai Moldovei. (Enciclopedia României -1935, lucrare prefaţată de regele Carol I).
Pe de altă parte, vreme de aproape 150 de ani, Baia a servit ca punct de frontieră între România şi Austria, mai exact, între judeţele Baia şi Câmpulung, acesta din urmă făcând parte din teritoriul numit «BUKOWINA»

• Recensământul populaţiei din 1912 se încheie cu următoarele date: capi de familie, Drăgăneşti = 220, Săveşti =107, Orţăşti = 94; Şoimăreşti = 70; Tonţi = 34.
Total = 525, cifră echivalentă cu numărul de tăbliţe achiziţionate de primărie şi utilizate pentru numerotarea gospodăriilor;

• În anul 1928, conform „Anuarului României", Drăgăneştiul era subordonat judeţului Fălticeni, oraş în care se afla şi tribunalul, judecătoria de ocol fiind la Boroaia. În comună exista Băcănie (Avram Strul), Bancă Populară („Sfinţii Voievozi"), Cooperativă agricolă („Giuleşti"), Societate - cooperativă de aprovizionare („Drăgăneşti"), Rotărie (meşteri - Horgu Vasile şi Popescu Sandovici Constantin, Cizmărie şi Piuă (două) de bătut sumane, Moară (Macovei Gh. Ioana), Moaşă comunală (Creţulescu V. Caliopa);

• Pentru perioada 1929-1931, Drăgăneştiul îşi pierde statutul de comună, devenind sat al comunei Brusturi, unitate administrativ teritorială din care va mai face parte şi între anii 1968 şi 2004;

• Din anul 1950 şi până în 1968, comuna Drăgăneşti, formată din satele Şoimăreşti, Săveşti, Orţăşti, Tonţi (devenit, în 1964, Râşca) şi Pănureşti, a făcut parte din raionul Tg. Neamţ;

• Organigrama primăriei, anul 1960: total salariaţi = 7, din care bărbaţi = 7, număr ce include un membru al partidului comunist şi un candidat pentru postura de viitor posesor al carnetului roşu, cu secerea şi ciocanul pe copertă;

• În luna ianuarie 1968 Drăgăneştiul îşi pierde, prin lege, statutul de comună, toate cele patru sate (Drăgăneşti, Orţăşti, Şoimăreşti şi Râşca) fiind înglobate în comuna Brusturi - Drăgăneşti;

• Anul 2004: prin Decretul nr. 194 din data de 02 aprilie, semnat de preşedintele Ion lliescu, se reînfiinţează comuna Drăgăneşti, compusă din aceleaşi patru sate.

Material preluat din Monografia comunei Drăgănești de Nicolae Marcu

Foto
Date referitoare la istoricul satului de reşedinţă a comunei Drăgănești

Vizualizari: 636
Data creare: 17-05-2020 18:17:27

Scurt istoric al satului Drăgănești

Sediul Primăriei comunei Drăgănești, județul NeamțPrimul document ce vorbește de satul Drăgănești datează din anul 1592, 10 ianuarie, din timpul domnitorului Aron Vodă care arată că satul Drăgănești a fost dat de domnitor în stăpânirea Mănăstirii Neamț.

OFERTE VÂNZARE TERENURI - conform Legii nr. 17/2014 - anul 2021

OFERTE VÂNZARE TERENURI - conform Legii nr. 17/2014 - anul 2021

OFERTE VÂNZARE TEREN EXTRAVILAN 2022

OFERTE VÂNZARE TEREN EXTRAVILAN 2022