Deşi are un potenţial turistic ridicat, datorită amplasării în zona de luncă a râului Moldova, acest potenţial nu este pus în evidenţă şi nu este exploatat la nivelul sau maxim. În zonă mai există o piuă construită în anul 1934 de către familia Bistriceanu din Şoimăreşti. Piua, încă funcţională, este amplasată în Lunca Moldovei, într-un cadru de poveste, pe cursul unui braţ al râului Moldova. Construită din lemn, piua era folosită de către locuitori pentru a bate materia primă, pentru confecţionarea sumanelor şi a ţesăturilor din lână, fiind alimentată prin forţa de curgere a apei.
În comuna Drăgăneşti nu există monumente istorice dar există un sit arheologic de interes naţional, înscris în lista monumentelor istorice, precum şi 11 puncte arheologice reperate şi descrise astfel:
În satul Drăgăneşti:
- Pe teritoriul satului, s-a găsit un topor de luptă ce se află în prezent în Muzeul din Fălticeni;
- "Dealul Poiană" (la graniţa cu comună Brusturi) - a fost identificată o asezare neolitică - Cucuteni;
- La ieşirea din sat, în partea dreaptă a drumului ce duce la Brusturi s-a găsit o monedă de argint, cu efgia regelui Poloniei;
- În vatra satului, pe terasele pământului cules, s-au găsit fragmente ceramic specifice Epocii bronzului - cultură nouă;
- În grădina unui locuitor s-au găsit fragmente de urne de incinerare şi alte material ce documentează existenţa unei aşezări şi necropole din sec. II-III I. HR. (daci liberi);
În satul Orțăști:
- Un sit arheologic de interes național - în punctul "la temelie” pe malul drept al râului Moldova - ruinele unei curţi boiereşti din Evul Mediu sec. XIV-XVI. Zona este declarată sit arheologic de interes naţional şi se află înscris în lista monumentelor istorice - având codul NT-I-S-B-10523;
- „Spre Târzia” pe ambele maluri ale pârâului Târzia, aproape de deversarea acestuia, în fosta albie a pârâului Râşca, s-au găsit vestigii arheologice (ceramică, săgeţi de fier) care atestă o aşezare medievală contemporană cu cea de "la temelie”;
- Lângă biserica, pe terasa superioară a râului Râşca, cu ocazia lărgirii drumului, s-a descoperit un cuptor de ars ceramică, datând din sec. XIV-XVII;
- Cimitir. Când s-a săpat fundaţia pentru gardul împrejmuitor s-a găsit o piatra de mormânt din sec sec. XVI pe care se mai vedea o cruce, chipul sorelui, două sceptre şi motive florale;
În satul Râşca:
- Pe teritoriul satului s-au găsit numeroase fragmente ceramice pictate care aparţin culturii Cucuteni;
În satul Şoimăreşti:
- Dealul Oniceni - în apropierea satului a fost identificată o aşezare din sec IV d. Hr. ;
Din păcate aceste puncte şi situl arheologic nu sunt exploatate, deşi ar putea atrage un segment al turismului reprezentat de persoanele pasionate de istorie şi arheologie.
În comună, deşi nu sunt catalogate drept monumente istorice, există o serie de monumente reprezentative, fiecare cu povestea lui şi având o importanţă aparte pentru locuitorii comunei.
Astfel, în satul Drăgăneşti există Monumentul eroilor din cele două războaie mondiale şi se află în curtea bisericii cu hramul „Sfântul Mihail şi Gavril”, din localitate. S-a înălţat în anul 1993, cu contribuţia materială şi financiară a enoriaşilor şi a urmaşilor celor rămaşi pe câmpul de onoare, pentru apărarea patriei. Este un monument impozant ca înfăţişare şi reprezentativ din punct de vedere al realizării artistice.
Un alt monument este reprezentat de Monumentul eroilor din primul război mondial, amplasat în faţa şcolii generale din aceeaşi localitate. S-a construit în anul 1935, din iniţiativă cetăţenească, prin sprijinul moral şi material al unor oameni de suflet mare şi respect faţă de fiii satului rămaşi pe câmpul de onoare. Monumentul a fost conceput în manieră tradiţională. Pe un postament de piatră şlefuită în două trepte, continuat cu un soclu impunător de plan dreptunghiular, se află aşezate un număr de trei blocuri de piatră, prin ele realizându-se o coloană sub formă de piramidă, a cărei înălţime este de 4 m. Coloana are în terminaţie o cruce masivă cu braţe treflate.
Pe faţada monumentului se află săpată următoarea inscripţie: „GLORIE ETERNĂ OSTAŞILOR CĂZUŢI PE CÂMPUL DE LUPTĂ PENTRU APĂRAREA PATRIEI”. În partea din mijloc este decorat cu simboluri militare (o cască ostăşească şi două săbii încrucişate) şi o medalie militară. Pe faţada soclului sunt montate plăci de marmură cu numele eroilor locali.
În satul Orţăşti există o Cruce monumentală dedicată din nou eroilor din cele două războaie mondiale. Amplasată în curtea bisericii pe stil nou din localitate, a fost construită în anul 1995. Este realizată din piatră rostuită şi plăci de marmură albă. Pe o platformă de plan pătrat cu trei trepte, încadrat de patru piloni pe colţuri, continuat cu un soclu pe care se înalţă însemnul memorial din două corpuri, având în vârf o cruce treflată. Pe întregul monument sunt însemne ostăşeşti (două săbii încrucişate şi casca ostăşească), o cruce încadrată într-o coroană din lauri, un medalion cu Sfântul Gheorghe, patronul infanteriei române, însemne geometrice şi florale în stil tradiţional. Dăltuite în piatră sunt dedicaţii şi numele eroilor: „SLAVĂ EROILOR CĂZUŢI ÎN RĂZBOIUL 1916-1918, 1941-1945”.
În satul Râşca există un monument asemănător celorlalte, ridicat tot în amintirea celor plecaţi la războiul de reîntregire naţională şi neîntorşi acasă.
De asemenea, în satul Şoimăreşti, există un monument închinat eroilor locali, ce se află amplasată într-un loc special amenajat din faţa şcolii din localitate. S-a înălţat în anul 1936 şi are o înfăţişare cu totul aparte, în comparaţie cu aceeaşi categorie, care împodobesc atâtea aşezări de pe pământul nemţean. Pe un număr de opt stâlpi de lemn tare, de stejar s-a montat un acoperiş în patru ape, având în vârf o cruce din metal, iar în interior o fântână, cu apă potabilă tradiţională. Meşterul popular plin de imaginaţie şi-a imaginat construcţia cu un punct de comandă militar de unde s-au dat ordine, iar fântâna, un izvor nesecat al dragostei de ţară, pentru care s-au jertfit cei rămaşi pe câmpul de onoare.
În acelaşi sat, Şoimăreşti, biserica în care se slujeşte şi astăzi datează din secolul XIX, mai exact de pe vremea lui Ion Creangă, în care se spune că a cântat şi a învăţat însuşi scriitorul, biserica fiind mutată în întregime din satul natal.
Biserica se află în prezent în patrimoniul naţional cultural.
Recent, în acelaşi sat în anul 2010 a mai fost înălţată o troiţă care arată afecţiunea şi importantă pe care o acordă locuitorii acestei comune credinţei.
